Esti talentat? Options

[Aneisse]

Suflet...

Suflet de poet, prin timp ratacit
Menestrel al unei lumi uitate
Se ?ntoarce-acasa trist si-adanc ranit
Zdrobit de lume, de oameni si de toate.

N-a vrut nimeni sa-ti deschida poarta
Sa te lase-n casa, sa-ti asculte cantul,
Calator in noapte trista ti-a fost soarta
Si ti-a fost prieten singur vantul.

S-a oprit la poarta ta aseara?
A batut si-a implorat cu rugi desarte
Descult,flamand si cu privirea goala,
Satul de lume, de viatza si de moarte.

Nu i-ai deschis.De ce ?Ori ti-a fost teama
Ca va sa intre si n-a sa mai plece ?
Si l-ai lasat afara-n plina iarna
Si-ai ascultat cum de la usa casei tale trece.

Suflet de poet prin timp ratacit
Menestrel al unei lumi uitate
Era sufletul meu obosit
Pe la porti straine a mai bate.

Te ?ntoarce acasa suflete al meu !
Ce cati printre straini, n-ai ostenit ?
Ce imbli fara nici un dumnezeu,
De-un vis natang si ?ndepartat rapit.

Suflet de poet prin timp ratacit
Menestrel al unei lumi uitate,
Ai umblat prin lume si-ai murit
Neavand la ce inimi mai bate...

[Aneisse]

Scrisoare pentru inima mea

Am vrut de-atatea ori sa mor
Chiar de-mi doresc cu disperare sa traiesc
Incat aceste vorbe parca dor
Si-atunci le scriu, nu voi sa le rostesc.

Cuvinte mari, cuvinte dragi, cuvinte moarte,
Pe buzele-mi calde adesea va stingeti
Plapande idei, uneori doar amare ganduri desarte
Nascute cu lacrimi din neguri si ceti.

Confuza stare de tristete-ascunsa
Te urasc desi ?mi-esti veche amica
Nu te citeste nimeni din privirea-mi stinsa
Din ochi-mi ingroziti de viata, plini de frica.

Nu pot sa mor, desi mi-e teama sa traiesc
Caci mi-am pierdut candva pe drum credinta
Si n-am putut apoi sa mai gasesc
Decat singuratatea ce mi-a ?ngenunchiat fiinta.

P.S. Eu m-am nascut, traiesc si va sa mor, la margine de drum
In misloc de desert.....

Al vostru trist si vesnic calator

[Aneisse]

Beyyy, acu' nu va luati shi voi de sh-ul ala....era too late cand l-am vazut eu. :oops:

P.S. Bogdane, cand nu mai potzi (apropos de motivul "memento mori"), cand e prea apasatoare atmosfera la topicul asta tzipa mama...n-as vrea sa va taiatzi careva venele din cauza mea. (IMG:/laugh.gif)

[Aneisse]

O lacrima singura sau o singura lacrima

O lacrima neplansa se zbate-n ochiul meu
Si tremura slabita si rezistand cu greu.
Nu vrea parca sa curga, dar nici sa stea nu vrea
Si sta nehotarata umbrind privirea mea.

Amicul ei mai vechi, un nod ce-mi sta in gat
O-asista cu rabdare si-i tine de urat,
Iar piatra nevazuta ce inima-mi apasa
Se-aseaza confortabil ca la ea acasa.

Si cred ca de aceea cand, ? Plangi ? ?, m-ai intrebat
O lacrima albastra din ochi mi-a picurat,
Dar n-a fost decat una, o alta nu va fi
Si chiar de-or sa mai fie , tu n-ai de unde sti.

P.S. Sper ca va dati seama ca am cunostinta de existenta topicului "poezii personale" (IMG:/laugh.gif) , dar asa vreau yo sa va stresez aici!

[FireEyes]

Ovidiu ! http://talente.itbox.ro/proza/proza.php?idautor=1

[Aneisse]

E frig si nasul meu e rosu
Desi e cerul cenusiu.
Cu totii l-asteptam pe mosu:
"Cuminti ati fost ? Acuma viu!"

E iar Craciun si iar e iarna
Desi zapada nu-i deloc
Dar o sa-nceapa sa se-astearna
Din loc in loc.

Privesc pe geam si vad pe strada,
Desi e ger, nici ca le pasa
Cu totii au iesit sa-l vada
Pe bradul cu beteala deasa.

E iar Craciun si iar e iarna
Desi-i Decembrie si-i vant,
Abia de-acum astept sa-si cearna
Madama alba al ei vesmant.

[Aneisse]

Intr-o zi, un om - Natangul!-,
Schipatand usor cu stangul
Mergea cu pasul masurat
Pe-un drum cu pietre presarat.

Si drumul era lung se pare
Si tot mergand el pe carare
Ajunse la un moment dat
La o rascruce pe inserat.
"-Spre stanga drumul nu-l cunosc
Dar nici la dreapta n-am mai fost
O fi mai lung cel dinspre rasarit?
Dar celalalt, o fi mai ocolit?"
Asa gandea in mintea lui nebunul
Necugetand sa isi aleaga drumul.
"-Voi da cu banul!", spuse multumit
Ca finalmente o solutie a gasit.
"-Cap stanga, pajura la dreapta,
-spuse aruncand in aer gologanul-,
Acum o sa decida insasi soarta,
Ia sa vedem, ce imi arata banul?!?
Cum, pajura, credeam ca va fi cap
Deci inspre dreapta duce drumul meu...
Ce noapte crunta si cu toate astea eu,
Imi voi lua desaga, toiagul si-am plecat!"

Pe-un drum cu pietre presarat
Mergea cu pasul schiopatat
Un om ca noi ce se intreba:
"-Dar daca stanga-i calea mea?"

[Aneisse]

In cer.
O stea sade pitita
in spatele unui zambet inghetat
de pe buzele infinitului.

In aer,
O pasare isi frange aripile
izbindu-se fara incetare
de lespezile de piatra ale inimii mele.

Pe pamant,
O floare se ofileste
la umbra unui vis neamplinit
ce-o dogoreste.

In mine,
se inabuse sufletul si se naruie
ferecat de buna voie
in sarcofagul tacerii.

[anca]

In mine,
se inabuse sufletul si se naruie
ferecat de buna voie
in sarcofagul tacerii.[/quote]


frumos...
dar de ce poezia ta e asa de deznadajduita?
de ce nu e loc pentru lumina sau speranta?
acolo, un firicel.... :roll:

[Aneisse]

Nu stiu sa scriu despre sentimente placute Anca, mi se pare ca oamenii au prin nastere dreptul la fericire si deci fericirea e starea lor naturala (cel putin ar trebui) si atunci nu mi se pare nimic exceptional sa scriu despre sentimente frumoase, mi se pare neinteresant. cum ar fi o poezie de genul "tresalta inima in mine\Si-n piele nu-mi incap de fericire\Si nu mai pot ca-n jur e-atata binei\Si oamenii sunt toti plini de iubire." (IMG:/laugh.gif) (IMG:/laugh.gif) (IMG:/laugh.gif)
Nu stiu mey, nu e stilul meu.

[anca]

imi place ultima poezie pe care ai postat-o si in special ultima strofa.
dar crede-ma , fericirea nu e starea naturala a oamenilor.
dimpotriva, viata e mai mult in culori de negru , presarata pe ici pe colo cu gri si mai are din cand in cand urme fine de alb.
nu spun ca trebuie sa scrii ca nu iti mai incapi in piele de fericire, nici macar nu mi-as permite sa iti spun cum sa scrii, eu sunt departe de o fire de artist sau de o minte de critic.
dar cred ca in arta, trebuie sa se strecoare din cand in cand si lumina...asa, sa ne mai incalzeasca sufletele.

[Aneisse]

Eh, drept sa spun ca sa scrii trebuie sa ai o anumita stare iar eu nu am starea aia decat cand sunt trista sau nostalgica sau deprimata....cand sunt fericita numai chef sa scriu nu am...scriu si asa dar nu iese mare scofala. Poti sa vezi banalitatea in poezia E iar Craciun

[Aneisse]

Pe aripile vantului

Vantul imi aduce-n soapte
De prin vremuri ieri apuse
Cioburi de povesti nespuse
La un ceas tarziu de noapte.

Hoinarind printre catarge
Il aud cum tese-n zare
Albe versuri solitare
Cand in zbor de stanci se sparge.

Luna palida fecioara
Isi ascunde rusinoasa
Sub un nor de pasla groasa
Chipul ei galbui de ceara.

Prin ferestre larg deschise
Ochii mei privesc spre mare
Mintea-mi vesnic calatoare
Zboara intr-un car de vise.

Iar cand vantul obosit
Se asterne pe campie
Ce s-a intamplat ?Vai mie !
Nu stiu cand am adormit.

[Aneisse]

Te scoala Prometeu!

Omule deschide ochii si asculta,
Cum vaiet se pogoara din inalturi
Cum cerul e ucis de nepasare crunta
Si marea se incranceneaza-n valuri.

De mult murit-au zeii de necaz,
De scarba si de-atata neghiobie
Si-i palid al Pamantului obraz
Se zguduie-Universu? in temelie.

Si greu atarna cerul pe umeri de titan,
Musteste-n oameni raul si uitarea
Si singura putere a omului e in ban
De mult nu mai exista virtutea si onoarea.

Pe-o stanca colturoasa, pe-un munte ?ndepartat
In locu-n care singur doar vantu? a mai umblat,
Sta marturie in lanturi un trup pietrificat,
E Prometeu in negura de vremi sacrificat.

Cu vaiet de cascada amar il plange vantul
El stie grozavia si chinul suferit.
? -Te scoala zeule ! ?, ii striga si Pamantul,
? -Te scoala si priveste pe cine ai ocrotit
Si pentru cine in lacrimi si patimi te-ai jertfit.
As vrea sa-mi spui acuma, la fel ai fi facut
De-ai fi stiut ce josnic e omul in esenta
Ce crud, ce mizerabil si ce mai suflet slut
Neandurator si putred de-atata insolenta ?
Te scoala si raspunde-mi ! La fel ai fi facut ? ?

[anca]

Hoinarind printre catarge?????????????


Luna palida fecioara??????????????????(Eminescu Scrisoarea_)

Mintea-mi vesnic calatoare????????????????


sigur e poezia ta?

[Aneisse]

Nostalgie

Cocotata pe divan
Stau si pufai o tigara
Si cu ochii pe tavan
Sorb dintr-o cafea amara.

Stau cu timpul la taifas
Si-l intreb asa 'ntr-o doara
Anii ce mi-au mai ramas,
Unde se grabesc de zboara?

Cand in spate,peste umar
Dupa ani si ani privesc
Ma intreb daca sa-i numar
Ori daca sa-i socotesc.

Un'te-ai dus Copilarie
Cu sandale colorate,
Te-ai ascuns in vreo cutie
Cu pierdute nestemate?

Unde esti fetita carna
Cu par negru despletit
Ce te minunai de luna
Si de soarele vrajit?

Feti-frumosi si cosanzene
Alta data buni amici
Toti plecat-ati prea devreme
Eu de ce-am ramas aici?

[anca]

daca sunt poeziile tale, cred ca ai urmat sfatul lui Bogdan si esti puternic influentata de stilul Veronicai Micle

[Aneisse]

Pasarea mea maiastra

Du-te pasare maiastra,
Zbori in cartea cu povesti!
Du-te acuma si ma lasa,
Inapoi de unde esti.

La fereastra 'n zori de zi
Nu imi mai canta balade,
Lasa-ma si m-oi trezi
Si fara acorduri calde.

Nu mai sunt copil de mult
Am argint in par si parca
Chiar de-mi place sa te-ascult
Nostalgia 'n zori ma incearca.

Canta-i tril de ciocarlie
Pe la stresini altui prunc
Canta-i de copilarie
Pan' ce anii il ajung.

Canta-i despre vesnicie
Si despre albastre flori,
Canta-i cum mi-ai cantat mie
Si-are sa zambeasca in zori.

[Aneisse]

Adik vrei sa zici ca sunt versuri similare in alte poezii?Uff, nu mi-am dat seama pur si simplu asa mi-a venit. "Mintea-mi vesnic calatoare " si "Luna palida fecioara" imi suna cunoscut dar nu mi-am dat seama de unde dar si "Hoinarind printre catarge"?

[Aneisse]

Fii atenta ca am gasit dar nu stiu sa schimb.

"Luna coapta ca o para
Isi ascunde rusinoasa
Sub un nor de pasla groasa
Chipul ei galbui de ceara"

Ce zici?Merge?