IPB

Welcome Guest ( Log In | Register )

2 Pages V  < 1 2  
Reply to this topicStart new topic
Arii Protejate
licurici
post Oct 14 2008, 03:51 PM
Post #21


Irecuperabila
***

Group: Members
Posts: 2,961
Joined: 28-August 08
From: DeLa...Inaltime
Member No.: 13,658



Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala în 28 martie 1938
(Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645) „datorita caracterului unic al
masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea,
Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum, ca si datorita frumusetii
peisajului”.
În 1938, când rezervatia naturala a fost înfiintata, au fost luate în considerare numai
440 ha. În 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala
acopera o suprafata de 487 9ha., zona de parc national ocupând cca. 9894 ha., în 1952 (anul în
care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), în jur de 17.2%
din suprafata totala a masivului a fost luata în considerare pentru conservare.
În anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc national prin Ordinul 7 al Ministerului
Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din România.

Începând din anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul Conservarii
Biodiversitatii se constituie si administratia parcului.
Scopul desemnarii Masivului Piatra Craiului ca si parc national este acela de a asigura
conservarea biodiversitatii si a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea si încurajarea
turismului, constientizarea si educarea publicului în spiritul protejarii naturii si a valorilor
sale.
Parcul National Piatra Craiului este situat în Carpatii Meridionali incluzând Creasta
Pietrei Craiului,
în totalitate si spatii din culoarele intramontane limitrofe, Rucar - Bran si
Rucar - Zarnesti
. Parcul National Piatra Craiului se extinde pe raza judetelor Brasov si Arges,
incluzând suprafete apartinând localitatilor Zarnesti, Moieciu (satele Magura si Pestera), Bran,
Rucar si Dâmbovicioara.
Parcul National Piatra Craiului se întinde
între coordonatele de 450 22’ 2’’ si 450 34’ 49’’
latitudine nordica si 250 08’ 52’’ si 250 21’ 57’’
longitudine estica. Suprafata totala a Parcului
National Piatra Craiului este de 14.773 ha. din
care 7806 ha. în jud. Brasov si 6967 în judetul
Arges.
Localitatile din jurul Parcului sunt
reprezentate de orasul Zarnesti si comunele: Bran,
Moieciu, Fundata pe raza judetului Brasov si de
comunele Dâmbovicioara si Rucar pe raza
judetului Arges. În cadrul localitatilor mentionate,
impactul cel mai mare
asupra Parcului îl au:
orasul Zarnesti,
comunele Rucar si
Dâmbovicioara si
satele: Pestera si
Magura (comuna
Moieciu), Sirnea
(comuna Fundata).
În interiorul parcului este prevazuta o zona de
conservare speciala
, cu suprafata de 4879ha (Brasov
2624ha, Arges 2255ha), din care rezervatie stiintifica
683ha (BV 443ha, AG 240ha). Zona de conservare
speciala mai include si alte 4 zone carstice, si anume
Cheile Zarnestilor (Prapastiile Zarnestilor) în judetul
Brasov si Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului si
Cheile Dâmbovitei, situate în judetul Arges, precum si o
arie de protectie cu caracter de monument al naturii
totalizând 1.5 ha (Pestera Liliecilor). în interiorul zonei
de conservare speciala se afla si zona în care pasunatul
este interzis, cu o suprafata 1189 ha. Restul suprafetei
9894ha (Brasov 5182ha, Arges 4712ha) constituie zona
de parc national.
Zona de intravilan aferenta localitatilor Pestera,
Magura, Moieciu si Bran este încadrata în categoria de management V - parc natural - si se
întinde spre nord-vest pâna la limita de demarcatie ce urmareste drumul Zarnesti - Magura
pâna la iesirea din fondul forestier urmarind spre SV limita fondului forestier pâna sub Vârful
lui Stravat.

din vizitarile mele va spun ca e ... minunat...eu am fost pe partea dinspre zarnesti...sper sa apuc si dinspre dambovicioara sa fac parcul...e de o minunatie de nedescris...merita vizitat...


--------------------
Go to the top of the page
 
+Quote Post
jolie_jojo
post Oct 14 2008, 07:27 PM
Post #22


Tra la la
****

Group: Moderatori
Posts: 9,594
Joined: 28-November 06
From: Departe...
Member No.: 4,125



Cred ca o sa ne incurcam de numa (IMG:style_emoticons/default/laugh.gif)
So:

Parcul National Bucegi
Generlitati

Parcul Natural Bucegi cu o suprafata totala de 32.663 ha pe teritoriul judetelor Arges, Brasov, Dambovita si Prahova. Este delimitat de Valea Prahovei,la est,Muntii Dihamului la nord, Valea Brateiului si Valea Raciului la vest si de masivul Gurguiatu la sud.

Cuprinde 14 rezervatii naturale:
1) Muntii Coltii Lui Barbes
2) Piatra Arsa
3) Abruptul Prahovean
4) Bucegi-Bucsoiu-Malaiesti
5) Bucegi-Gaura
6) Vama Strunga
7) Pestera Cocora
8) Valea Horoabei
9) Cheile Tatarului
10) Zanoaga-Lucacila
11) Turbaria Laptici
12) Orzea-Zanoaga
13) Pestera Ratei
14) Plaiul Hotilor
Si 39 de monumente ale naturii:
1) Avenul Vanturis
2) Cascada Vanturis
3) Coltii lui Barbes
4) Claia Mare
5) Portita Caraimanului
6) Ogasul Spumos
7) Peretele Vaii Albe
8) Coltii Morarului
9) Ceardacul din Valea Cerbului
10) Pietrele e la Omu
11) Avenul lui Bucsoiu
12) Mecetul Turcesc
13) Hornurile Malaiestilor
14) Circul Glaciar Tiganesti
15) Arcada din Valea Gaura
16) Valea Tapului
17) Popasul Strunga
18) Punctul fusilier de pe Valea Horoabei
19) Cascada Doamnei
20) Sfinxul
21) Babele
22) Avenul din Picioarul Babele
23) Platoul cu Ciuperci de Gresie
24) Cheile Horoabei
25) Ponorul din Horoaba
26) Cheile Ursilor
27) Pestera Ialomitei
28) Calcarele de la Strungulita
29) Izbucul Coteanu
30) Turnul Seciului
31) Izbucul din Horoaba
32) Cheile Tatarului
33) Cheile Zanoagei
34) Cheile Orzei
35) Platoul Carstic Lespezi
36) Cheile Brateiului
37) Coltii Brateiului
38) Cheile Rateiului
39) Pestera Ratei

(Aven = Prăpastie circulară în regiunile calcaroase, în care se scurg apele de suprafaţă;
Circ Glaciar = depresiune circulară aflată în regiunile înalte ale munţilor, care a fost formată prin eroziune sau prin acţiunea unui gheţar;
Chei = formaţiune geomorfologică, care este o porţiune de vale strâmtă, cu versanţi înalţi, abrupţi, săpaţi în roci dure. Cheile se formează prin săparea, sau acţiunea de eroziune a unui curs de apă de suprafaţă, sau prin acţiunea apei subterane, condiţia esenţială fiind existenţa unor pereţi stâncoşi alcătuiţi dintr-o rocă dură.
Izbuc = Izvor de apă cu debit intermitent.)

Geomorfologie

Parcul Natural Bucegi este bine delimitat ca unitate geografica de abrupturi de dimensiuni mari care se opresc in vaile Prahovei, Cerbului si Brateiului, ori se continua pe culmi mai joase spre culoarele depresionare ale Branului. Inaltimea maxima atinsa in Parc este de 2505m (vf. Omu).
Inaltimea reliefului determina etajarea conditiilor de sol, vegetatie si clima, rezultand un peisaj armonios si complex.
Muntii Bucegi sunt alcatuiti din doua ramuri principale, in forma de potcoava, care inchid intre ele bazinul superior al Ialomitei. Cele doua culmi pornesc din vf. Omu, punctul culminant al masivului si din care se desprind alte ramuri secundare.
Podul Bucegilor este mai dezvoltat in ramura estica a masivului, la sud de vf. Omu, ingloband platourile Costilei, Caraimanului, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Arsa, Vanturis.
Pe partea dreapta a vaii Izvorul Dorului, Podul Bucegilor se continua cu culmile rotunjite: Baba Mare, Cocora, Laptici
In ramura vestica a muntilor Bucegi, platoul prezinta in componenta sa culmile: Doamnele, Gutanu, Batrana, Grohotisu, Tataru, Deleanu si Lucacila.
Caracteristic pentru podul Bucegilor este prezenta stancilor izolate ca: Babele, Sfinx etc. rezultate ca urmare a proceselor eoliene, inghet-dezghet si siroire


Hidrologie

Conformatia masivului in forma de potcoava determina in mod evident dispunerea si directia de curgerea raurilor. Principala axa de colectare a apelor din interiorul masivului este Ialomita, care are un bazin simetric. Ea este alimentata din zapezi si ploi, izvorand la mare inaltime de sub varful Omu, dar si subteran, apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomitei conform inclinarii stratelor. Numerosi afluenti cu obarsia pe sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la marimea debitului raului colector.Cativa dintre acesti afluenti sunt: Doamnele, Horoaba, Tataru, Mircea, Bolboci, Zanoaga pe dreapta; Sugari, Cocora, Blana, Oboarele, Scropoasa si Orza pe stanga. In general, afluentii sunt seci in cursul mediu si superior dar in timpul averselor de ploaie au un regim torential.
Paraul Izvorul Dorului prezinta un caz aparte :
Strabatand in lung podul dinspre Prahova, la inaltimi de 2100-1700 m, el este suspendat cu 300-400 m deasupra Ialomitei. Prin cotul de 90 grade pe care il face intre Varful cu Dor si Vanturis, Izvorul Dorului se indreapta spre est, pentru a se varsa in Prahova. In cursul superior, mare parte din parau este sec (ca si micii lui afluenti) sau are putina apa, dar in regiunea in care isi schimba directia, incepe sa aiba apa si isi mareste debitul, asa incat la varsare apare ca un parau viguros, capabil sa transporte si sa depuna mari cantitati de aluviuni.
Paraiele de la exteriorul Bucegilor apartin bazinelor Prahova si Oltului. Paraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlatoarea, P. Babelor, Peles si Zgarbura se varsa in Prahova. Versantul nordic este drenat de paraiele Glajariei, Malaiesti, Tiganesti, care, reunite, formeaza Ghimbavul. Paraul Ciubotei, Gaura–patrunsa mult in interiorul masivului – si Grohotisul converg spre Barsa, apele lor indreptandu-se spre Olt.
Paraiele care dreneaza abruptul Bucegilor au pante repezi si sunt seci cea mai mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situeaza mult mai jos, la 1000-1300m altitudine, la baza conglomeratelor si sunt determinate de formatiunile impermeabile barremian – aptiene.
Se poate vorbi de o linie de izvoare ce inconjoara abruptul Bucegilor pe toate laturile sale. Mai jos de ea toate paraiele au scurgere permanenta.


--------------------
"Suntem nevoiti sa va returnam declaratia fiscala cu rugamintea sa o revedeti si sa faceti corecturile necesare, deoarece nu putem accepta raspunsul dvs. de la rubrica PERSOANE AFLATE IN INTRETINERE unde ati trecut Guvernul, Parlamentul, functionarii administratiei locale, judetene si de stat precum si cateva milioane de tigani si pensionari pe caz de boala"
Go to the top of the page
 
+Quote Post
jolie_jojo
post Oct 14 2008, 07:40 PM
Post #23


Tra la la
****

Group: Moderatori
Posts: 9,594
Joined: 28-November 06
From: Departe...
Member No.: 4,125



Clima

Prin pozitia sa, Parcul Natural Bucegi se incadreaza climatului de munte caracterizat prin doua etaje:
  1. Montan–forestier (intre 800 si 1800 metri altitudine pe versantii sudici si 800-1600 metri altitudine pe versantii nordici)
  2. Alpin cu doua subetaje: alpin inferior (1800 – 2000 metri si respectiv 1600 – 1800 metri altitudine) si alpin superior (extins deasupra limitelor de mai sus).

Observatiile meteorologice au aratat ca pe Vf. Omu, inghetul se poate produce in tot cursul anului. Aproape fara exceptie, au fost inregistrate in fiecare an temperaturi sub 0°C, chiar si in lunile de vara–iulie si august. In etajul inferior alpin durata intervalului posibil cu inghet este de 285-310 zile, iar zilele cu inghet, de 215-230. In etajul alpin superior, durata intervalului posibil cu inghet este de 310-345 zile, iar zilele cu inghet, de 230-265.

Flora

Vegetatia Muntilor Bucegi a constituit cu predilectie un punct de atractie pentru botanisti ori de cate ori ei au ajuns in acest minunat colt al naturii fie ca turisti, fie cu preocupari stricte de cercetare. Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se ridica cu putin la peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe aceeasi masura de bogata si variata, cuprinzand toate grupele mari de plante.
In mare :
    • sunt semnalati 375 de taxoni algali. (Taxon = categorie sistematică în clasificarea regnului vegetal şi animal, cuprinzând populaţii cu aceeaşi origine
    • - 835 specii parazite si saprofite identificate pe diferite substraturi, apartinand la 281 genuri de ciuperci.
    • - flora lichenologica : 141 de taxoni corticoli, 35 muscicoli, 48 lignicoli, 183 saxicoli, 78 tericoli. Dintre acestia, 4 specii si o varietate sunt specifice Muntilor Bucegi
    • - bioflora cuprinde un numar de 259 specii ce apartin la 135 genuri si 63 familii.
    • - Numarul speciilor de plante superioare (cormofite) semnalate pana in prezent din Muntii Bucegi este de 1183 la care se mai adauga 111 subspecii, taxoni cuprinsi in 96 de familii. Numarul speciilor semnalate din Bucegi reprezinta circa 30% din totalul taxonilor cunoscuti in flora Romaniei

    Specii Ocrotite prin lege

    • Taxus baccata(Tisa);
    • Gentiana lutea(Ghintura galbena);
    • Larix decidua (Larice);
    • Rhododendron kotshyl-Simk (Smirdarul);
    • Daphne blagayana fray (Iedera alba);
    • Salyx myrtelloydes (Salcia de turba);
    • Leontopodium alpinum (Floare de colt);
    • Angelica archangelica (Angelica);
    • Trollius europaeus (Bulbucii de munte);
    • Nigritela rubra si Nigritela nigra (Sangele voinicului).


    Fauna

    • - In urma investigatiilor efectuate reiese faptul ca in Masivul Bucegi sunt cunoscute pana in prezent 3500 specii animale, de la rotifere pana la mamifere
    • - Rotifere (Clasă de viermi inferiori acvatici, cu corpul alungit, având numeroşi cili pe partea anterioară, care se rotesc circular, atrăgând hrana spre gură.) Dintre speciile rotifere cele mai reprezentative pentru Parcul Natural Bucegi sunt: Adineta barbata, Elosa worallii, Encetrum saundersiae lophosoma, speciile genului Habrotracha.
    • - Gasteropode (Clasă de moluşte cu corpul adăpostit într-o cochilie şi care se mişcă cu ajutorul unui picior în formă de disc muscular; melci;) aproximativ 105 specii
    • - Oligochetele(Clasă de anelide cu corpul acoperit cu puţini perişori chitinoşi, care trăiesc în număr mare în pământul umed), cunoscute ca specii deosebit de importante in procesele de pedogeneza se gasesc in etajele de vegetatie forestiera si in etajul pajistilor alpine.
    • - Tardigradele(Grup de animale nevertebrate, de talie foarte mică, care se deplasează greoi pe picioare) sunt reprezentate de 36 specii
    • - Crustaceele sunt reprezentate prin 23 specii dintre care specifice Bucegilor sunt in numar de 5 specii
    • Miriapodele (diplopode si chilopode) sunt reprezentate prin 20 specii caracteristice ecosistemelor forestiere, ele apartinand genurilor Lithobius, Geophilius, Scolopendra.
    • - Nevertabrate cele mai representative sunt arahnidele si insectele. Dintre arahnide araneele sunt reprezentate prin 13 specii, iar acarienii prin 145 specii.
    • - Clasa insecta cuprinde 1300 specii
    • - Din fauna acvatica specia Salmo truta fario (pastravul de munte) este slab reprezentata in raul Ialomita, iar specia Oncorhynchus mykis in paraiele de munte de pe Valea Cerbului.
    • - 8 specii de amfibieni
    • - Clasa pasarilor este reprezentata prin 129 specii
    • Fauna de mamifere este reprezentata de 45 de specii care populeaza padurile ce inconjoara poalele masivului cat si in cele din etajul subalpin

    Specii de animale ocrotite prin lege:

    • Formica rufa (Furnica rosie de padure);
    • Tetrao urogalus (Cocos de munte);
    • Covux corax (Corb);
    • Aquila chrysaetos (Acvila de munte);
    • Rupicapra rupicapra (Capra neagra);
    • Cervus elaphus(Cerbul);
    • Linx linx(Ras);
    • Ursus arctos (ursul brun).


    Moama ce jmecherie cu butoanele astea de editare si asezare in pagina (IMG:style_emoticons/default/cool.gif)
    Licu' ''mingea'' la tine, sper ca e ok pan' amu (IMG:style_emoticons/default/wink.gif)


    --------------------
    "Suntem nevoiti sa va returnam declaratia fiscala cu rugamintea sa o revedeti si sa faceti corecturile necesare, deoarece nu putem accepta raspunsul dvs. de la rubrica PERSOANE AFLATE IN INTRETINERE unde ati trecut Guvernul, Parlamentul, functionarii administratiei locale, judetene si de stat precum si cateva milioane de tigani si pensionari pe caz de boala"
    Go to the top of the page
     
    +Quote Post
    hermina
    post Oct 20 2008, 06:23 PM
    Post #24


    Member
    **

    Group: Members
    Posts: 73
    Joined: 22-September 08
    From: timisoara
    Member No.: 13,675



    Parcul Retezat si in Hateg e o rezervatie de zimbri - ambele in Hunedoara - judetul meu de provenienta
    in Hateg nush daca mai sunt zimbri aia e problema,nu am fost niciodata acolo am trecut de foarte multe ori pe langa dar.....


    --------------------

    esti ceea ce gandesti...
    Go to the top of the page
     
    +Quote Post
    Bogdan Pavel
    post Jan 15 2009, 11:54 AM
    Post #25


    Member
    **

    Group: Members
    Posts: 15
    Joined: 15-January 09
    Member No.: 13,987



    mhai trebuie neaparat sa mergeti in cheile rasnoavei este cea mai frumoasa zona de munte in care am fost pana acum, si am fost in multe, multe locuri.

    bagati niste cautari dupa CHEILE RASNOAVEI, eu am sa pun si cateva poze sa va motivez, accesul public inca este liber ( pt. moment )

    (IMG:http://www.itinerar.ro/Muntii/Postavaru/cheile%20rasnoavei.JPG)

    (IMG:http://www.clubrv.ro/romania_pitoreasca/transilvania/cheile_rasnoavei_001.jpg)

    (IMG:http://www.funromtour.ro/media/IMAGE0003.JPG[1](1).jpg)



    Go to the top of the page
     
    +Quote Post
    licurici
    post Feb 10 2010, 05:30 PM
    Post #26


    Irecuperabila
    ***

    Group: Members
    Posts: 2,961
    Joined: 28-August 08
    From: DeLa...Inaltime
    Member No.: 13,658



    am fost si in cheile rasnoavei ... sunt minunate...insa cele din piatra craiului...sunt ... de nedescris....superbe...
    as vrea ... si sper sa reusesc in vara asta ... sa vizitez cheile dambovicioarei ... de mult imi doresc sa le vad...


    --------------------
    Go to the top of the page
     
    +Quote Post



    2 Pages V  < 1 2
    Reply to this topicStart new topic
    1 User(s) are reading this topic (1 Guests and 0 Anonymous Users)
    0 Members:

     



    RSS Lo-Fi Version Time is now: 22nd August 2019 - 05:46 PM