Printable Version of Topic

Click here to view this topic in its original format

Cafeneaua Itbox _ Flora si fauna _ Arii Protejate

Posted by: licurici Oct 5 2008, 06:52 AM

putina geografie...nu strica

arii protejate de la voi din judet ....

eu zic una, de o importanta deosebita, din jud. bv ... PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI


Posted by: licurici Oct 6 2008, 03:39 PM

haideti mai...chiar nu stiti nici una de la voi din judet????
daca nu din judet...macar din zona voastra...da haideti sa vedem....sa aflam...

Posted by: jolie_jojo Oct 7 2008, 07:52 AM

In Judetul Dambovita:

Rezervatia paleontologica Plaiul Domnesc a fost atribuita in custodie Directiei Silvice Dambovita prin structura de administrare a Parcului Natural Bucegi prin 2004 wink.gif


Imagini sunt numai aici http://www.bucegipark.ro/Imagini.html

Posted by: licurici Oct 7 2008, 03:17 PM

CITAT(jolie_jojo @ Oct 7 2008, 08:52 AM) *
In Judetul Dambovita:

Rezervatia paleontologica Plaiul Domnesc a fost atribuita in custodie Directiei Silvice Dambovita prin structura de administrare a Parcului Natural Bucegi prin 2004 wink.gif


Imagini sunt numai aici http://www.bucegipark.ro/Imagini.html


bravo jj ... ai spart gheata...mai asteptam si pe altii...
eu imi asum responsabilitatea cu judetul bv...va spun despre flora si fauna din jud bv...
dar pana sa mai spun eu...va mai astept pe voi...haideti...

cum spuneam la inceput...putina geografie...nu strica tongue.gif

Posted by: jolie_jojo Oct 7 2008, 06:08 PM

Exista pe la mine prin zona cateva ocoluri silvice. Unul dintre ele arata foarte bine ingrijit.
Langa el se afla fosta mosie a lui Ghica precum si biserica construita de el. Noah toate astea se gasesc cuprinse intr-un parc.
Nu stiu daca se pune insa cu prima ocazie cu care mai trec pe acolo am sa fac si niscaiva poze smile.gif

Apoi Izvoarele de la Corbii Ciungi. Este o rezervatie zoologica, situata la 2,5km nord-vest de comuna Vanatorii Mici si la 5km de comuna Corbii Mari.Temperatura scazuta a apei a favorizat aparitia unor elemente floristicesi faunistice ce caracterizeaza zonele mlastinoase reci.


Parcul Natural Bucegi figurează cu o suprafaţă de 32 662 ha, fiind situat pe teritoriul judeţelor Dâmboviţa, Prahova şi Braşov. Suprafaţa Parcului Natural Bucegi, sectorul dâmboviţean este de 16 334 ha, din care 11 080,1 ha - păduri şi 5 253,9 ha reprezintă pajişti, goluri, stâncării.
Asta in mare, in detaliu :
Rezervaţii naturale situate în perimetrul Parcului Natural Bucegi, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni(superb loc, am avut placerea de a merge acolo si sa nu uit de Fieni si Pucioasa alte doua orase absolut superbe):
- rezervaţia naturală, mixtă Peştera – Cocora (Cocora – Horoaba) cuprinde sistemele carstice Bătrâna - Peştera Ialomiţei:
Cheile Urşilor, Cheile Peşterii, Peştera Ialomiţei (monumente ale naturii) şi sistemul din Valea Horoabei: lapiez, Cheile Horoabei şi Turnul Seciului (monumente ale naturii); pădurea (molidişuri) şi pajiştile de pe culmile Cocora, Bătrâna şi Piciorul Babelor, pâlcuri de larice pe stâncile din Cheile Ialomiţei, jnepenişuri pe Valea Horoabei, muntele Bătrâna, muntele Cocora, pâlcuri sau exemplare izolate de zambru ( Pinus cembra)- relict glaciar pe Valea Horoabei pe muntele Bătrâna şi muntele Cocora;

- rezervaţiile naturale, botanice Poiana Crucii şi Poiana Horoaba, unde se ocrotesc pajişti specifice etajului subalpin superior de tipul Festucetum rubrae subalpinum, care cuprind rarităţi precum Genţiana bulgarica;

- - rezervaţiile naturale, mixte Orzea-Zănoaga şi Zănoaga – Lucăcilă cuprind sistemul carstic Zănoaga: Cheile Zănoagei Mari

- rezervaţia naturală, mixtă Cheile Tătarului cuprinde sistemul carstic Tătaru

- rezervaţia naturală, mixtă ( speologică, geomorfologică ) Peştera Rătei

- - rezervaţia naturală, botanică Turbăria Lăptici, cuprinde mlaştina oligotrofă care adăposteşte elemente floristice rare

Astea in mare.... huh... oare de ce am impresia ca mi-am gasit subiectul pt licenta? rolleyes.gif


Posted by: licurici Oct 8 2008, 12:46 PM

pupa mama fata...vezi de unde sare iepurasul? tongue.gif
hai ca de ma apuc sa insir TOT ce stiu din bv...nu mai aveti aer sa respirati...
am scris o carte despre astea ... in colaborare cu un prof de geogra si cu inspectoratul judetean bv...despre bv...

jj ... felicitarile mele...bravo... kiss.gif

Posted by: jolie_jojo Oct 8 2008, 01:00 PM

Epaaaaa.... amu si ce mai astepti? Baga tat... tat tat ca cine stie cui ii mai trebuie pt un referat ceva... mai contribuim si noi la educatie (as vrea eo sa cred) rolleyes.gif
Sincer, aseara am ramas un pic uimita de cate arii protejate exista in Dambovita wink.gif

Posted by: licurici Oct 8 2008, 01:01 PM

laugh.gif
stai sa vezi cate is si in bv...
da cand apare optionalul si cartea...o sa ti le arat...o sa iti dau sa te documentezi...legat de bv tongue.gif

Posted by: jolie_jojo Oct 8 2008, 01:15 PM

Musai cu autograf wink.gif


Cre'ca in jur de fro 30 si ceva de zone rolleyes.gif

Si de Sibiu cine spune? tongue.gif

Posted by: licurici Oct 10 2008, 12:02 PM

alo io, ala io, ala io ...
nici ununul laugh.gif

o sa imi fac eu curaj sa spun cate ceva...da stai sa vaz despre ce wink.gif

Posted by: licurici Oct 10 2008, 12:04 PM

pentru inceput ...


Arii protejate in Judetul Sibiu

Lacul fara fund Ocna Sibiului
Calcarele eocene de la Turnu Rosu-Porcesti
Calcarele cu hippuriti de la Cisnadioara
Dealul Zackel. Avand o suprafata de 5 ha, rezervatia de stepa "Dealul Zakel" ocupa o parte din versantul drept al Vaii Sarba (pe partea dreapta a DN 14 intre loc. Sura Mare si loc. Slimnic). Aspectul general al reliefului rezervatiei este cel al unui podis valurit, deluros, compartimentat în fâsii interfluviale pe directia de scurgere a vailor, care s-au adâncit în depozitele neogene si cuaternare. Rezervatia este cantonata pe versantul drept al pârâului Sarba, destul de abrupt în partea vestica, terminându-se într-o creasta bine determinata, generatoare de procese erozionale de natura torentiala, solifluxionala si chiar alunecari de teren. Datorita insolatiei, pe acest "deal de stepa" cresc un numar mare de specii sudice, pontice si sud mediteraneene (aprox. 314 specii vegetale).
Flora prezinta multe elemente termofile si xerofile, întâlnite rar în România, dintre care : jalesa (Salvia nutans), frasinelul (Dictamnus albus), saschiul (Vinca herbacea), hodoleanul (Crambe tataria), piatra linte (Astagalus dasyanthus), specii de ceapa ciorii (Allium fuscum, A. ammophilum), ratisoare (Iris pumila), ruscuta primavaratica (Adonis vernalis), garofita (Dianthus puberulus), macul galben (Glaucium flavum), migdalul pitic (Prunus tenella), poroinicul (Orchis tridentata). Pe pantele aride si înclinate predomina asociatiile xerofile de colilie sau negara (Stipa pulcherrima, S. capilato.
În rezervatie se întâlnesc aproximativ 400 specii de insecte, apartinând diferitelor ordine : Orthoptera, Coleoptera, Lepidoptera, Hymenoptera, xero- si termofile, caracteristice stepei. Importante din punct de vedere biogeografic si ecologic sunt lepidopterele : Colias chrysotheme, Lycaena bavius, Satyrus briseis, coleopterele : Gymnopleurus mopsus, Perotis lugubris si ortopterul Saga pedo.
Speciile de animale din rezervatie se pot încadra din punct de vedere al originii geografice în urmatoarele grupe : euro-siberiana, pontica, pontico-mediteraneeana, daco-balcanica, paleo-tropicala si iberica.
Stare de conservare
Datorita fenomenelor de alunecare precum si a lucrarilor de stabilizare a versantului suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la 11 ha la 5 ha. S-a agreat ideea pastrarii ca rezervatie partea de sud-vest a dealului avand ca limita vestica o vale naturala, la nord - culmea dealului (cumpana de ape), la est zona alunecata (actualmente plantata), iar la sud linia marcata de panoul indicator de rezervatie. Se renunta la partea estica a rezervatiei (alunecarea a fragmentat rezervatia in doua parti) motivand aceasta prin faptul ca prima zona (aprox. 5 ha) contine peste 80% din componenta floristica initiala, cu reale sanse de completare in viitor a procentului indicat. Actualmente terenul rezervatiei se afla pe teritoriul administrativ al com. Sura Mare si a fost inchiriat de Primaria Sura Mare pe o perioada de 14 ani societatii ITAL AGROTURISM MALUDA.

Posted by: licurici Oct 10 2008, 12:33 PM

Suvara Sasilor. Rezervatie botanica in suprafata de 20 ha, este amplasata pe terasa raului Sadu intre loc. Sadu si Talmaciu (430 m altitudine).

Canionul Mihaileni
Valea Balii. Avand o suprafata de 120,45 ha, rezervatia cuprinde un teritoriu strajuit la sud de varfurile Vanatoarea lui Buteanu (2.508m), Capra (2.450m) si Paltinu Mare (2.480), pe flancul vestic de Muchia Buteanu, iar pe cel estic de Muchia Balea. Rezervatia include in circul glaciar Balea, lacul glaciar cu acelasi nume, aflat la 2.034 m altitudine, ce are o suprafata de 46.508 mp si o adancime de 11,35 m, lacul Balea fiind cel mai mare lac glaciar al M-tilor Fagaras.
Dupa construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului in zona,rezervatia s-a degradat in mare masura. Covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicole si de turisti ce campeaza in zona. O serie de animale (indeosebi caprele negre si acvilele de stanca) s-au refugiat in vaile din imprejurimi.

Vulcanii noroiosi Hasag
La Grumaji
Pintenul pe coasta Jinei
Iezerele Cindrelului
. Aceasta rezervatie se intinde in jurul lacurilor glaciare Iezerul Mare si Iezerul Mic, cuprinzand izvoarele raului Cibin, pe o structura geologica formata doar din sisturi cristaline.

deocamdata astea le-am gasit smile.gif
interesant de citit si de...cultivat creierasul tongue.gif

Posted by: licurici Oct 10 2008, 12:53 PM

din judetul Brasov
...ca spuneam de "Delta dintre munti" ... jey jey .... tongue.gif

Aria Specială de Protecţie Avifaunistică Dumbrăviţa, reprezintă o zonă umedă de mare importanţă pentru România, prin existenţa culoarului de migraţie din Nordul şi Nord – vestul Europei şi prin existenţa unor specii periclitate pe plan global, aria protejată va fi cuprinsă în lista Natura 2000 a Consiliului Europei
Întregul complex de lacuri şi eleştee reprezintă un punct de concentrare pentru mai mult de 100 specii de păsări acvatice, caz aproape unic în Transilvania

Arie protejata avifaunistica, caracterizata printr-o bogatie deosebita a capitalului natural, Complexul Piscicol "Dumbravita" a fost declarat arie protejata, avand o suprafata de 414,0 ha. Rezervatia cuprinde lacul de acumulare si un complex de elestee piscicole, precum si zona din imediata vecinatate a luciului de apa, acoperita cu plante emerse, stufaris, papuris, precum si mici suprafete ocupate de mlastini eutrofe. Fiind un "paradis" al pasarilor salbatice, in rezervatie au fost identificate pana in prezent 213 specii de pasari , dintre care 196 specii protejate, care cuibaresc sau sunt oaspeti in aceste locuri. Valoarea deosebita a Complexului Piscicol "Dumbravita", bogatia si diversitatea speciilor de pasari salbatice din rezervatie, au stat la baza declararii ariei protejate "Sit Natura 2000", ceea ce inseamna includerea sa in reteaua europeana de arii protejate "Natura 2000". Ca o recunoastere a importantei Complexului Piscicol "Dumbravita" ca habitat al pasarilor salbatice, in data de 2 februarie 2006, cu ocazia sarbatoririi "Zilei Mondiale a Zonelor Umede", rezervatia a fost declarata "Sit Ramsar". Aceasta este de natura sa garanteze inca o data faptul ca in rezervatie se va respecta regimul de conservare asupra acestei zone umede, habitat al pasarilor acvatice.

Posted by: licurici Oct 10 2008, 12:58 PM

... mai pe scurt ...

Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii, plante care aparţin unui număr de 82 de specii şi numeroase specii de animale ocrotite.

Există două parcuri naţionale în munţii Bucegi şi munţii Piatra Craiului. Rezervaţia din munţii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăiesti unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte şi specii floristice rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul. Munţii Piatra Craiului sunt protejaţi în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice (specie care trăieşte numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc garofiţa Pietrei Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de colţ.

Pe lângă aceste două mari parcuri naţionale există şi alte rezervaţii: Pădurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Pădurea Bogăţii, muntele Tâmpa, Bazaltele de la Racoş şi multe altele.


doriti si mai in amanunt???ca de incep...nu mai termin tongue.gif tongue.gif tongue.gif

Posted by: maybe Oct 10 2008, 01:53 PM

CITAT(licurici @ Oct 10 2008, 03:58 PM) *
... mai pe scurt ...

Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii, plante care aparţin unui număr de 82 de specii şi numeroase specii de animale ocrotite.

Există două parcuri naţionale în munţii Bucegi şi munţii Piatra Craiului. Rezervaţia din munţii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăiesti unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte şi specii floristice rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul. Munţii Piatra Craiului sunt protejaţi în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice (specie care trăieşte numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc garofiţa Pietrei Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de colţ.

Pe lângă aceste două mari parcuri naţionale există şi alte rezervaţii: Pădurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Pădurea Bogăţii, muntele Tâmpa, Bazaltele de la Racoş şi multe altele.


doriti si mai in amanunt???ca de incep...nu mai termin tongue.gif tongue.gif tongue.gif
uai, ce nostalgii imi trezesti, licuriceo wink.gif

Posted by: licurici Oct 10 2008, 02:54 PM

de doriti...eu mai continui rolleyes.gif

Posted by: licurici Oct 10 2008, 03:12 PM

CITAT(licurici @ Oct 5 2008, 07:52 AM) *
putina geografie...nu strica

arii protejate de la voi din judet ....

eu zic una, de o importanta deosebita, din jud. bv ... PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI



Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645). Consiliul de Ministri a luat aceasta decizie "datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum,ca si datorita frumusetii peisajului".

In 1938, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare numai 440 ha. In 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala acopera o suprafata de 4879ha, zona de parc national ocupând cca. 9894 ha. În 1952 (anul in care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), in jur de 17.2% din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare.

In anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc national prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din Romania.

o sa insist pe parculrile nationale si naturale din jud.bv ca sunt de o importanta deosebita...

Posted by: licurici Oct 13 2008, 01:57 PM

astazi am descoperit asa ceva ... cu ajutorul lui dumnezeu ... sper sa ajung pe-acolo ... din ce am citit ... merita vizitat locul ...

Transalpina (DN 67C) este o şosea din Munţii Parâng, în Carpaţii Meridionali. Este cea mai înaltă şosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (2145m). Drumul face legătura între oraşele Novaci şi Sebeş. Fiind un drum alpin, este închis pe perioada iernii.

Drumul dinspre Novaci este asfaltat doar pana la Rânca(1600 m). În continuare drumul este cu bolovani şi grohotiş, fiind nerecomandat pentru autoturismele cu garda la sol joasă, precum şi pentru cele cu resurse de putere reduse, având în vedere pantele destul de abrupte care urmează.

Transalpina a fost dată în folosinţă în 1935 de regele Carol al II-lea.


si inca un articol...sper sa gasesc mai multe, documentatie mai multa si evantual si trasee ce se pot face de-acolo ... in toate dirtectiile...

După ce drumul ce traversează Munţii Făgăraşului a devenit neîncăpător în timpul vacanţelor din cauza turiştilor motorizaţi, un alt drum, greu de parcurs pentru cei comozi, detronează, prin frumuseţea şi sălbăticia peisajului dominaţia Transfăgărăşanului. Botezat DN 67C, acest traseu, denumit "calea regală" sau "drumul regelui" face legătura între Novaci şi Sebeş, traversând Munţii Parâng.

Se pare că pentru prima dată drumul a fost construit de armatele romane ale lui Traian, în anul 101 e.n., drum pe care romanii au ajuns la cetăţile dacice din zona Orăştiei. Regele Ferdinand descoperise, încă din 1914, potenţialul strategic al nordului Vâlcei. Întregitorul României a dispus construcţia unui drum în stâncă, ce mai poate fi parcurs anevoie şi astăzi, între Valea Măceşului de Sebeş şi Rânca ca. Pe acest traseu, în Primul Război Mondial se alimenta frontul de vest. De atunci se pare că nimeni nu a mai întreţinut acest drum, care pe alocuri urcă la peste 2.000 m altitudine (Pasul Urdele, 2.145 m).

Tocmai de aceea "şoseaua" mai are doar urme de asfalt, pe anumite porţiuni. În zona golului alpin, drumul este un adevărat test de anduranţă pentru maşinile cu gardă mare la sol şi un test de rezistenţă şi îndemânare pentru şoferii care se încumetă să treacă printre bolovani ascuţiţi, prin şleauri adânci, bolovani prăbuşiţi sau să treacă la câţiva centimetri de prăpastia care se cască în marginea bolovănişului. Tocmai de aceea, traseul este mai uşor de străbătut cu bicicleta. Accesul pe DN 67C se poate face fie din Novaci sau Sebeş, fie prin Valea Oltului, Brezoi, Voineasa, Vidra, Obârşia Lotrului - locuri de rară frumuseţe - sau din Petroşani către Obârşia Lotrului. Locuri de cazare găsiţi fie la Vidra, unde sunt trei hoteluri, fie la cabana şi căsuţele de la Obârşia Lotrului, la preţuri cuprinse între 10 şi 40 de RON/noapte

indraznesc sa dau un link ... si sa va indemn la o plimbare pe Transalpina
http://www.turism.wikiteam.ro/19_102_0.html

Posted by: jolie_jojo Oct 14 2008, 01:57 PM

Ualeeeiiii.... multa docuimentatie nene.... felicitari, adevarat curs de geogra wink.gif
App, printre posturile tale , pot sa ma ocup eo de ''Parcul Natural Bucegi'' dar de tot, nu numai latura Damboviteana?
Sa vedem ce reusesc sa scot rolleyes.gif

Posted by: licurici Oct 14 2008, 03:42 PM

esti bine venita cu orice jolie...

eu cred ca o sa merg pe parcul national piatra craiului...partea brasoveana...pt inceput...
si apoi mai insist si pe alte arii protejate din judtul bv...

hai jj...hai macar noi doua si sa dea dumnezeu sa citeasca cu totii topicul...pt ca pana la urma e vb de cunostinte generale...de frumusetile din tara noastra...

Posted by: licurici Oct 14 2008, 03:51 PM

Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala în 28 martie 1938
(Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645) „datorita caracterului unic al
masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea,
Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum, ca si datorita frumusetii
peisajului”.
În 1938, când rezervatia naturala a fost înfiintata, au fost luate în considerare numai
440 ha. În 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala
acopera o suprafata de 487 9ha., zona de parc national ocupând cca. 9894 ha., în 1952 (anul în
care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), în jur de 17.2%
din suprafata totala a masivului a fost luata în considerare pentru conservare.
În anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc national prin Ordinul 7 al Ministerului
Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din România.

Începând din anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul Conservarii
Biodiversitatii se constituie si administratia parcului.
Scopul desemnarii Masivului Piatra Craiului ca si parc national este acela de a asigura
conservarea biodiversitatii si a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea si încurajarea
turismului, constientizarea si educarea publicului în spiritul protejarii naturii si a valorilor
sale.
Parcul National Piatra Craiului este situat în Carpatii Meridionali incluzând Creasta
Pietrei Craiului,
în totalitate si spatii din culoarele intramontane limitrofe, Rucar - Bran si
Rucar - Zarnesti
. Parcul National Piatra Craiului se extinde pe raza judetelor Brasov si Arges,
incluzând suprafete apartinând localitatilor Zarnesti, Moieciu (satele Magura si Pestera), Bran,
Rucar si Dâmbovicioara.
Parcul National Piatra Craiului se întinde
între coordonatele de 450 22’ 2’’ si 450 34’ 49’’
latitudine nordica si 250 08’ 52’’ si 250 21’ 57’’
longitudine estica. Suprafata totala a Parcului
National Piatra Craiului este de 14.773 ha. din
care 7806 ha. în jud. Brasov si 6967 în judetul
Arges.
Localitatile din jurul Parcului sunt
reprezentate de orasul Zarnesti si comunele: Bran,
Moieciu, Fundata pe raza judetului Brasov si de
comunele Dâmbovicioara si Rucar pe raza
judetului Arges. În cadrul localitatilor mentionate,
impactul cel mai mare
asupra Parcului îl au:
orasul Zarnesti,
comunele Rucar si
Dâmbovicioara si
satele: Pestera si
Magura (comuna
Moieciu), Sirnea
(comuna Fundata).
În interiorul parcului este prevazuta o zona de
conservare speciala
, cu suprafata de 4879ha (Brasov
2624ha, Arges 2255ha), din care rezervatie stiintifica
683ha (BV 443ha, AG 240ha). Zona de conservare
speciala mai include si alte 4 zone carstice, si anume
Cheile Zarnestilor (Prapastiile Zarnestilor) în judetul
Brasov si Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului si
Cheile Dâmbovitei, situate în judetul Arges, precum si o
arie de protectie cu caracter de monument al naturii
totalizând 1.5 ha (Pestera Liliecilor). în interiorul zonei
de conservare speciala se afla si zona în care pasunatul
este interzis, cu o suprafata 1189 ha. Restul suprafetei
9894ha (Brasov 5182ha, Arges 4712ha) constituie zona
de parc national.
Zona de intravilan aferenta localitatilor Pestera,
Magura, Moieciu si Bran este încadrata în categoria de management V - parc natural - si se
întinde spre nord-vest pâna la limita de demarcatie ce urmareste drumul Zarnesti - Magura
pâna la iesirea din fondul forestier urmarind spre SV limita fondului forestier pâna sub Vârful
lui Stravat.

din vizitarile mele va spun ca e ... minunat...eu am fost pe partea dinspre zarnesti...sper sa apuc si dinspre dambovicioara sa fac parcul...e de o minunatie de nedescris...merita vizitat...

Posted by: jolie_jojo Oct 14 2008, 07:27 PM

Cred ca o sa ne incurcam de numa laugh.gif
So:

Parcul National Bucegi
Generlitati

Parcul Natural Bucegi cu o suprafata totala de 32.663 ha pe teritoriul judetelor Arges, Brasov, Dambovita si Prahova. Este delimitat de Valea Prahovei,la est,Muntii Dihamului la nord, Valea Brateiului si Valea Raciului la vest si de masivul Gurguiatu la sud.

Cuprinde 14 rezervatii naturale:
1) Muntii Coltii Lui Barbes
2) Piatra Arsa
3) Abruptul Prahovean
4) Bucegi-Bucsoiu-Malaiesti
5) Bucegi-Gaura
6) Vama Strunga
7) Pestera Cocora
8) Valea Horoabei
9) Cheile Tatarului
10) Zanoaga-Lucacila
11) Turbaria Laptici
12) Orzea-Zanoaga
13) Pestera Ratei
14) Plaiul Hotilor
Si 39 de monumente ale naturii:
1) Avenul Vanturis
2) Cascada Vanturis
3) Coltii lui Barbes
4) Claia Mare
5) Portita Caraimanului
6) Ogasul Spumos
7) Peretele Vaii Albe
8) Coltii Morarului
9) Ceardacul din Valea Cerbului
10) Pietrele e la Omu
11) Avenul lui Bucsoiu
12) Mecetul Turcesc
13) Hornurile Malaiestilor
14) Circul Glaciar Tiganesti
15) Arcada din Valea Gaura
16) Valea Tapului
17) Popasul Strunga
18) Punctul fusilier de pe Valea Horoabei
19) Cascada Doamnei
20) Sfinxul
21) Babele
22) Avenul din Picioarul Babele
23) Platoul cu Ciuperci de Gresie
24) Cheile Horoabei
25) Ponorul din Horoaba
26) Cheile Ursilor
27) Pestera Ialomitei
28) Calcarele de la Strungulita
29) Izbucul Coteanu
30) Turnul Seciului
31) Izbucul din Horoaba
32) Cheile Tatarului
33) Cheile Zanoagei
34) Cheile Orzei
35) Platoul Carstic Lespezi
36) Cheile Brateiului
37) Coltii Brateiului
38) Cheile Rateiului
39) Pestera Ratei

(Aven = Prăpastie circulară în regiunile calcaroase, în care se scurg apele de suprafaţă;
Circ Glaciar = depresiune circulară aflată în regiunile înalte ale munţilor, care a fost formată prin eroziune sau prin acţiunea unui gheţar;
Chei = formaţiune geomorfologică, care este o porţiune de vale strâmtă, cu versanţi înalţi, abrupţi, săpaţi în roci dure. Cheile se formează prin săparea, sau acţiunea de eroziune a unui curs de apă de suprafaţă, sau prin acţiunea apei subterane, condiţia esenţială fiind existenţa unor pereţi stâncoşi alcătuiţi dintr-o rocă dură.
Izbuc = Izvor de apă cu debit intermitent.)

Geomorfologie

Parcul Natural Bucegi este bine delimitat ca unitate geografica de abrupturi de dimensiuni mari care se opresc in vaile Prahovei, Cerbului si Brateiului, ori se continua pe culmi mai joase spre culoarele depresionare ale Branului. Inaltimea maxima atinsa in Parc este de 2505m (vf. Omu).
Inaltimea reliefului determina etajarea conditiilor de sol, vegetatie si clima, rezultand un peisaj armonios si complex.
Muntii Bucegi sunt alcatuiti din doua ramuri principale, in forma de potcoava, care inchid intre ele bazinul superior al Ialomitei. Cele doua culmi pornesc din vf. Omu, punctul culminant al masivului si din care se desprind alte ramuri secundare.
Podul Bucegilor este mai dezvoltat in ramura estica a masivului, la sud de vf. Omu, ingloband platourile Costilei, Caraimanului, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Arsa, Vanturis.
Pe partea dreapta a vaii Izvorul Dorului, Podul Bucegilor se continua cu culmile rotunjite: Baba Mare, Cocora, Laptici
In ramura vestica a muntilor Bucegi, platoul prezinta in componenta sa culmile: Doamnele, Gutanu, Batrana, Grohotisu, Tataru, Deleanu si Lucacila.
Caracteristic pentru podul Bucegilor este prezenta stancilor izolate ca: Babele, Sfinx etc. rezultate ca urmare a proceselor eoliene, inghet-dezghet si siroire


Hidrologie

Conformatia masivului in forma de potcoava determina in mod evident dispunerea si directia de curgerea raurilor. Principala axa de colectare a apelor din interiorul masivului este Ialomita, care are un bazin simetric. Ea este alimentata din zapezi si ploi, izvorand la mare inaltime de sub varful Omu, dar si subteran, apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomitei conform inclinarii stratelor. Numerosi afluenti cu obarsia pe sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la marimea debitului raului colector.Cativa dintre acesti afluenti sunt: Doamnele, Horoaba, Tataru, Mircea, Bolboci, Zanoaga pe dreapta; Sugari, Cocora, Blana, Oboarele, Scropoasa si Orza pe stanga. In general, afluentii sunt seci in cursul mediu si superior dar in timpul averselor de ploaie au un regim torential.
Paraul Izvorul Dorului prezinta un caz aparte :
Strabatand in lung podul dinspre Prahova, la inaltimi de 2100-1700 m, el este suspendat cu 300-400 m deasupra Ialomitei. Prin cotul de 90 grade pe care il face intre Varful cu Dor si Vanturis, Izvorul Dorului se indreapta spre est, pentru a se varsa in Prahova. In cursul superior, mare parte din parau este sec (ca si micii lui afluenti) sau are putina apa, dar in regiunea in care isi schimba directia, incepe sa aiba apa si isi mareste debitul, asa incat la varsare apare ca un parau viguros, capabil sa transporte si sa depuna mari cantitati de aluviuni.
Paraiele de la exteriorul Bucegilor apartin bazinelor Prahova si Oltului. Paraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlatoarea, P. Babelor, Peles si Zgarbura se varsa in Prahova. Versantul nordic este drenat de paraiele Glajariei, Malaiesti, Tiganesti, care, reunite, formeaza Ghimbavul. Paraul Ciubotei, Gaura–patrunsa mult in interiorul masivului – si Grohotisul converg spre Barsa, apele lor indreptandu-se spre Olt.
Paraiele care dreneaza abruptul Bucegilor au pante repezi si sunt seci cea mai mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situeaza mult mai jos, la 1000-1300m altitudine, la baza conglomeratelor si sunt determinate de formatiunile impermeabile barremian – aptiene.
Se poate vorbi de o linie de izvoare ce inconjoara abruptul Bucegilor pe toate laturile sale. Mai jos de ea toate paraiele au scurgere permanenta.

Posted by: jolie_jojo Oct 14 2008, 07:40 PM

Clima

Prin pozitia sa, Parcul Natural Bucegi se incadreaza climatului de munte caracterizat prin doua etaje:

  1. Montan–forestier (intre 800 si 1800 metri altitudine pe versantii sudici si 800-1600 metri altitudine pe versantii nordici)
  2. Alpin cu doua subetaje: alpin inferior (1800 – 2000 metri si respectiv 1600 – 1800 metri altitudine) si alpin superior (extins deasupra limitelor de mai sus).

Observatiile meteorologice au aratat ca pe Vf. Omu, inghetul se poate produce in tot cursul anului. Aproape fara exceptie, au fost inregistrate in fiecare an temperaturi sub 0°C, chiar si in lunile de vara–iulie si august. In etajul inferior alpin durata intervalului posibil cu inghet este de 285-310 zile, iar zilele cu inghet, de 215-230. In etajul alpin superior, durata intervalului posibil cu inghet este de 310-345 zile, iar zilele cu inghet, de 230-265.

Flora

Vegetatia Muntilor Bucegi a constituit cu predilectie un punct de atractie pentru botanisti ori de cate ori ei au ajuns in acest minunat colt al naturii fie ca turisti, fie cu preocupari stricte de cercetare. Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se ridica cu putin la peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe aceeasi masura de bogata si variata, cuprinzand toate grupele mari de plante.
In mare :

    Specii Ocrotite prin lege

    • Taxus baccata(Tisa);
    • Gentiana lutea(Ghintura galbena);
    • Larix decidua (Larice);
    • Rhododendron kotshyl-Simk (Smirdarul);
    • Daphne blagayana fray (Iedera alba);
    • Salyx myrtelloydes (Salcia de turba);
    • Leontopodium alpinum (Floare de colt);
    • Angelica archangelica (Angelica);
    • Trollius europaeus (Bulbucii de munte);
    • Nigritela rubra si Nigritela nigra (Sangele voinicului).


    Fauna


    Specii de animale ocrotite prin lege:

    • Formica rufa (Furnica rosie de padure);
    • Tetrao urogalus (Cocos de munte);
    • Covux corax (Corb);
    • Aquila chrysaetos (Acvila de munte);
    • Rupicapra rupicapra (Capra neagra);
    • Cervus elaphus(Cerbul);
    • Linx linx(Ras);
    • Ursus arctos (ursul brun).


    Moama ce jmecherie cu butoanele astea de editare si asezare in pagina cool.gif
    Licu' ''mingea'' la tine, sper ca e ok pan' amu wink.gif

    Posted by: hermina Oct 20 2008, 06:23 PM

    Parcul Retezat si in Hateg e o rezervatie de zimbri - ambele in Hunedoara - judetul meu de provenienta
    in Hateg nush daca mai sunt zimbri aia e problema,nu am fost niciodata acolo am trecut de foarte multe ori pe langa dar.....

    Posted by: Bogdan Pavel Jan 15 2009, 11:54 AM

    mhai trebuie neaparat sa mergeti in cheile rasnoavei este cea mai frumoasa zona de munte in care am fost pana acum, si am fost in multe, multe locuri.

    bagati niste cautari dupa CHEILE RASNOAVEI, eu am sa pun si cateva poze sa va motivez, accesul public inca este liber ( pt. moment )










    Posted by: licurici Feb 10 2010, 05:30 PM

    am fost si in cheile rasnoavei ... sunt minunate...insa cele din piatra craiului...sunt ... de nedescris....superbe...
    as vrea ... si sper sa reusesc in vara asta ... sa vizitez cheile dambovicioarei ... de mult imi doresc sa le vad...

    Powered by Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
    © Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)