Help - Search - Members - Calendar
Full Version: Dumnezeu si filosofia
Cafeneaua Itbox > Credinta si Spiritualitate > Filosofie
Anaisse
Ca sa putem vb despre Dz, ar fi bine mai intai sa il cunoastem, mai mult sau mai putzin.
Oamenii nu au avut intotdeauna aceleasi conceptzii despre Dumnezeu ; astfel in vechile religii "Atotputernicul" aparea intr-o lumina cu totul si cu totul diferita fatza de cea in care il concep crestinii, islamicii si iudaistii astazi.
De pilda, vechii gresi aveau ca zeitate suprema pe Zeus, fiul lui Cronos (timpul) si al Gheei (zeitza pamantului). Ei bine, olimpianul Zeus nu avea catusi de putzin atribute asemanatoare cu ale lui Dumnezeu.
Zeus era razbunator, sotz infidel si nu intotdeauna drept , fapt care a starnit critica unui cunoscut discipol al lui Socrate, Xenofon care si-a exprimat dezacordul cu religia politeista din vremea aceea.
Dupa Xenofon Dumnezeu ar fi trebuit sa fie perfect, indivizibil, nemiscat si neschimbator.
pana acum , filosofi din toate timpurile i-au atribuit lui Dumnezeu caracteristici specifice lumii careia ii apartzine, dar pe care noi, oamenii apartenentzi la lumea simtzurilor nu le intzelegem.
Toma de Aquino credea ca a gasit chiar 5 cai de a demonstra existentza lui Dumnezeu, in sprijinul teoriilor sale vine ideea ca nici o cauza nu poate fi propria sa cauza si ca toate cauzele si efectele care le corespund au la baza o prima cauza (ok, si prima cauza aia n-ar trebui sa aiba shi ea o cauza? :roll: ).
Unii filosofi (cu mine in frunte :wink: laugh.gif laugh.gif , nu au considerat valabile argumentele aduse de teologul filosof italian in "Summa teologica".
Ateistii spun ca lipsa oricarui argument logic care sa dovedeasca existentza lui Dumnezeu, este dovada logica , ca (scuzatzi cacofonia) acesta nu exista.
Agnosticii sustzineau ca faptul ca nu exista inca o dovada a existentzei lui Dumnezeu nu este o dovada ca Dumnezeu nu exista. Intr-adevar, cum potzi sa spui ca nu exista lumina daca te-ai nascut orb?
Printre ganditorii care au dorit sa explice conceptul de Dumnezeu se numara si misticii care spuneau ca dovada existentzei lui Dumnezeu se poate impune in stare de extaz cand, spun ei, traiesti o iluminare a spiritului.l
Iata deci ca daca il cautzi pe Dumnezeu in filosofie , n-ai sa il gasesti...so....pana la urma conteaza daca vrei sau nu sa crezi, daca ai sau nu nevoie de El....singurul loc in care potzi sa-l cautzi si probabil sa-l gasesti pe Dumnezeu este in propriul eu.
Anaisse
Profesorul unei universitati importante si-a provocat studentii sa
raspunda la urmatoarea intrebare:
> "Dumnezeu a creat tot ceea ce exista?"...
> Un student a raspuns ferm:
> "Da!"
> Profesorul a pus o noua intrebare:
> "Daca Dumnezeu a creat totul inseamna ca el l-a creat si pe diavol.
Si de vreme ce acesta exista (asa cum putem observa in propriile noastre
actiuni), inseamna ca Dumnezeu e cel rau? "
> Studentul nu a putut raspunde la acesta supozitie, lasand profesorul
sa concluzioneze ca el a "demonstrat" ca "credinta in Dumnezeu" este o
poveste pentru copii, deci prea putin credibila.
> Un alt student a ridicat mana si a cerut sa puna o alta intrebare.
> Studentul s-a ridicat in picioare si a intrebat:
> "D-le Profesor, starea de frig exista?"
> "Bininteles!", i-a raspuns profesorul.
> "Ce fel de intrebare este aceasta?", a continuat profesorul... Cu
siguranta ca exista, nu ti-a fost frig, n-ai tremurat niciodata?
> Proaspatul student raspunse:
> "De fapt starea de rece nu exista. In concordanta cu legile fizicii,
ceea ce noi consideram rece reprezinta de fapt absenta caldurii. Orice
lucru poate fi obiect de studiu atata vreme cat transmite energie
(caldura). Zero absolut reprezinta absenta totala a caldurii, dar
starea de rece nu exista. Ce am facut noi este doar sa cream un termen
care sa descrie ce simtim cand nu primim caldura in organism."
> Si, continua studentul,
> "intunericul exista"?
> "Bineinteles!" raspunse profesorul.
> De aceasta data studentul zise:
> "Va inselati din nou, domnule Profesor. Nici intunericul nu exista.
Ceea ce exista de fapt este doar absenta luminii. Lumina poate fi
studiata, intunericul nu. Nici nu poate fi fractionat intunericul,
lumina da. O simpla raza de lumina alunga intunericul pe suprafata pe
care ajunge raza de lumina. Intunericul este un termen inventat de
oameni pentru a descrie ce se intampla cand nu avem lumina."
> In sfarsit studentul il intreba pe profesor,
> "Domnule Profesor, exista raul absolut?"
> profesorul ii raspunde :
> "Bineinteles ca exista, dupa cum am mentionat la inceputul discutiei,
vedem violuri, crime, violenta peste tot in lume, toate acestea sunt
intruchiparea raului."
> Studentul raspunse
> "Domnule profesor, raul absolut nu exista. La fel cum am demonstrat in
celelalte doua cazuri, raul absolut este un termen creat de om pentru a
descrie rezultatul absentei lui Dumnezeu in inima omului."
> Dupa toate acestea, profesorul si-a dat jos palaria si nu a mai spus
nimic.Numele acestui tanar este ALBERT EINSTEIN.
comosicus
Frumos...... Filosofiile genul Toma de Aquino,Bruno Bauer care au elaborat sisteme logice care sa demonstreze existenta lui D-zeu nu mai sunt luate in considerare intr-o discutie filosofica pe aceasta tema de catre filosofia contemporana.
Aceste teorii sunt intradevar impresionante dar numai pentru cei care abia descopera frumusetea filosofiei.
Anaisse:
"....in sprijinul teoriilor sale vine ideea ca nici o cauza nu poate fi propria sa cauza si ca toate cauzele si efectele care le corespund au la baza o prima cauza (ok, si prima cauza aia n-ar trebui sa aiba shi ea o cauza? )."

NU.Cauza aceea prima la care se refera Toma este D-zeu.
Anaisse
...asta pentru unul care considera existentza lui Dz un fapt, o certitudine...mai greu merge la mine prima cauza asta.
comosicus
Corect. Pentru el era o certitudine,el doar vroia sa demonstreze altora ceea ce el credea deja.
dabriseis
" In aparenta, Brahma Creatorul nu-si cunoaste profunzimile propriei sale fiinte. El nu manifesta naiva siguranta de sine a Creatorului lumii din "Vechiul Testament", care desparte, in cea mai netulburata ordine, lumina de intuneric, uscatul de ape, iar apoi produce intr-o cuvenita progresie vegetatia si animalele: intai, pestii si pasarile, apoi hipopotamii, girafele si alte patrupede, iar la urma, ca o slava apoteotica, pe om in gradina sa. In cea de a saptea zi, Iehova declara: "Plaudite, amici, comoedia finita!" si se relaxeaza foarte multumit de lucrarea sa, ca sa descopere, insa, destul de curand, ca "incipit tragoedia", ca totul merge rau. Adam se plictiseste du unul singur in Paradis, iar Eva se plictiseste cu Adam in gradina Raiului; doar Sarpele mai dezmorteste nitel atmosfera. Cate insa din toate acestea fusesera intentionate? Doi pomi si , fireste, cuplul tocmai fructul celui rau il culege. Lucrurile merg din rau in mai rau; Dumnezeu insusi isi distruge Raiul si supararea lui e netarmurita, temperata doar de o indepartata fagaduinta eshatologie - partea argintie a unui nor cumplit. Apoi, El se retrage inciudat, reaparand brusc in Creatia Sa, cu alte izbucniri de furie, ori de cate ori ea isi mai dezvaluie cate o greseala a imperfectiunii ei inerente. Ce mit grotesc, intr-adevar! Plin de interes omenesc, dar lipsit de concordanta sau legatura cu orice altceva. Asemenea discrepante il costa pana la urma respectul unui cerc extrabisericesc considerabil si in rapida expansiune.
Heinrich Zimmer
Riverdance
mda, Aneisse dar observ - doar acum - ca tu ai citat doar acei filosofi (pe care ii cunosti?) lasand o gramada din ei pro sau contra la o parte. Si de fapt care era intrebarea ta de fond? te refereai oare la raportul filosofi-Dumnezeu? Pai ai mentionat doar pe Xenofon si RdA ( care era mai degraba teolog)!


... concluzia 'ta' ca nu il vom gasi pe Dumnezeu in filosofie, ar putea fi partial adevarata, dar ai ajuns prea repede la ea si destul de neconvingator! Trebuie sa macini multi filosofi si filosfie ca sa ajungi la o astfel de concluzie sau afirmatie!


Deci, cand incepi un subiect sau o tema, clarifica bine ceea ce vrei sa intrebi sau sa analizezi!
Boztorgai
Ca sa putem vb despre Dz, ar fi bine mai intai sa il cunoastem, mai mult sau mai putzin.
Oamenii nu au avut intotdeauna aceleasi conceptzii despre Dumnezeu ; astfel in vechile religii "Atotputernicul" aparea intr-o lumina cu totul si cu totul diferita fatza de cea in care il concep crestinii, islamicii si iudaistii astazi.
De pilda, vechii gresi aveau ca zeitate suprema pe Zeus, fiul lui Cronos (timpul) si al Gheei (zeitza pamantului). Ei bine, olimpianul Zeus nu avea catusi de putzin atribute asemanatoare cu ale lui Dumnezeu.
Zeus era razbunator, sotz infidel si nu intotdeauna drept , fapt care a starnit critica unui cunoscut discipol al lui Socrate, Xenofon care si-a exprimat dezacordul cu religia politeista din vremea aceea.


In romaneste ?i spune Xenofan. Nu ?Xenofon?.
Daca Zeus era razbunator, acelasi lucru se poate spune despre Dumnezeul Bibliei, carte care daca chiar ai citit-o, e ?n prima ei portiune (Vechiul Testament) un lung sir de crime si abominatii la care nu rar zeul crestin/ iudaic participa vartos.
Daca Zeus este un sot infidel, Dumnezeu este un zeu razbunator; chiar el spune asta! Sau ma rog, Biblia . . .

Dupa Xenofon Dumnezeu ar fi trebuit sa fie perfect, indivizibil, nemiscat si neschimbator.


Din perfectiunea lui Dumnezeu, asa cum ?l ?ntelege Xenofan, decurge ca acesta este sferic; daca tot ?ti place at?t acest filozof al ?nceputurilor, accepti chestia ca Isus e sferic?

pana acum , filosofi din toate timpurile i-au atribuit lui Dumnezeu caracteristici specifice lumii careia ii apartzine, dar pe care noi, oamenii apartenentzi la lumea simtzurilor nu le intzelegem.
Toma de Aquino credea ca a gasit chiar 5 cai de a demonstra existentza lui Dumnezeu, in sprijinul teoriilor sale vine ideea ca nici o cauza nu poate fi propria sa cauza si ca toate cauzele si efectele care le corespund au la baza o prima cauza (ok, si prima cauza aia n-ar trebui sa aiba shi ea o cauza? ).
Unii filosofi (cu mine in frunte, nu au considerat valabile argumentele aduse de teologul filosof italian in "Summa teologica".
Ateistii spun ca lipsa oricarui argument logic care sa dovedeasca existentza lui Dumnezeu, este dovada logica , ca (scuzatzi cacofonia) acesta nu exista.


Slaba specie de atei mai cunosti, daca ?i definesti asa . . .
Spun asta ?ntruc?t ateii respung existenta lui Dumnezeu cu pentru un pic mai mult decat simpla lipsa a unui argument logic care sa probeze existenta lui Dumnezeu, caci logica e una, realitatea poate sa fie alta. Daca te pasioneaza filozofia (nu se poate sa nu citesti despre Aristotel!), atunci stii ca poti construi silogisme ?n logica formala care sa fie corecte intern, ?nsa rupte de realitate.

Agnosticii sustzineau ca faptul ca nu exista inca o dovada a existentzei lui Dumnezeu nu este o dovada ca Dumnezeu nu exista. Intr-adevar, cum potzi sa spui ca nu exista lumina daca te-ai nascut orb?
Printre ganditorii care au dorit sa explice conceptul de Dumnezeu se numara si misticii care spuneau ca dovada existentzei lui Dumnezeu se poate impune in stare de extaz cand, spun ei, traiesti o iluminare a spiritului.l
Iata deci ca daca il cautzi pe Dumnezeu in filosofie , n-ai sa il gasesti...so....pana la urma conteaza daca vrei sau nu sa crezi, daca ai sau nu nevoie de El....singurul loc in care potzi sa-l cautzi si probabil sa-l gasesti pe Dumnezeu este in propriul eu.


Ca mare dreptate ai aici!
Cred ca orice ateu poate zice cu acelasi oprobiu despre un ticalos ca ?nu are nici un dumnezeu!?

P.S.: Oricum, al 2-lea mesaj al tau, ala cu ?elevu? Einstein? dovedeste ca nu ai citit nici o biografie a acestuia si ?n plus nici nu prea te pricepi la fizica; altfel, nu ai fi reprodus aberatia . . .
Boztorgai
... concluzia 'ta' ca nu il vom gasi pe Dumnezeu in filosofie, ar putea fi partial adevarata, dar ai ajuns prea repede la ea si destul de neconvingator! Trebuie sa macini multi filosofi si filosfie ca sa ajungi la o astfel de concluzie sau afirmatie!


Un mileniu si jumatate de filozofie care a incercat sa-l "gaseasca pe Dumnezeu" prin ratiune si a sf?rsit prin a accepta ca nu l-a gasit, nu-ti ajunge!? :twisted:
Personal consider ca Dumnezeu nu trebuie cautat cu filozofia si nici cu ratiunea. Nici o sansa ca faptura umana sa-l gaseasca astfel . . . caci el este doar o plasmuire a imaginatiei noastre, de care toti, sau aproape toti, avem nevoie pentru a putea sa ne ducem mai departe existenta trista; trista, ca e efemera si astfel fara prea mult sens.
Aneisse
(Riverdance)
mda, Aneisse dar observ - doar acum - ca tu ai citat doar acei filosofi (pe care ii cunosti?) lasand o gramada din ei pro sau contra la o parte. Si de fapt care era intrebarea ta de fond? te refereai oare la raportul filosofi-Dumnezeu? Pai ai mentionat doar pe Xenofon si RdA ( care era mai degraba teolog)!


... concluzia 'ta' ca nu il vom gasi pe Dumnezeu in filosofie, ar putea fi partial adevarata, dar ai ajuns prea repede la ea si destul de neconvingator! Trebuie sa macini multi filosofi si filosfie ca sa ajungi la o astfel de concluzie sau afirmatie!


Deci, cand incepi un subiect sau o tema, clarifica bine ceea ce vrei sa intrebi sau sa analizezi!


Haide mey Riverdance , chiar trebuie? ce sa fac dak sunt mai precoca mai dezghetzata?!? Just Kidding!

River...ce sa fac...n-am cum sa astern tot ce am citit pe forum, in primul rand ca nu mai tzin minte si apoi...am tras si eu concluzia ca doar deh...era mai usor de retzinut decat tot ce-au scris ei si ce-am citit eu...ca sa nu mai zic ca-i shi al dreak de greu de intzeles cateodata....
Anyway...nu aia era ideea , ca nu-l poti gasi pe Dz in filosofie ci ca....pur si simplu credinta e un act de vointa si de nevoie....dak vrei sa crezi gasesti o gramada de scuze pentru lucrurile inexplicabile stiintific din Biblie, dak nu vrei sa crezi....poate cineva sa-ti si demonstreze ca tu tot ai sa zici ca-i vreo iluzie optica ceva...Si nu-i concluzie trasa in pripa River , e pur si simplu experienta mea de viata.
Ferdinand
Riverdance si Bostorgai,

Am citit si eu ce s-a scris aici. Mi-au placut mult explicatiile pe care le-ati dat prietenei noastre Aneisse. Foarte bine ! Bagati-o la-nghesuiala, sa vedem pe unde scoate camasha... laugh.gif Ah, fetele astea...filosoafe... :roll:

Aneisse, scumpete,
ai grija cu exemplele si citatele pe care le dai fiindca pe forumul asta sunt oameni care rumega bine ceea ce citesc si gandesc cu capul lor...deci, take care ! :kiss:

Mitologia greaca este incitanta...Cum isi manca acest "haplea" de Cronos copiii ( ora care-si maninca secundele)...cum a scapat Zeus, ca prin urechile acului...cum se preschimba el in taur ( :roll: ) ca sa-si insele nevasta...descurcaretz si... cam "ateu" acest Zeus... tongue.gif ...si iubitor de frumos... :sex: ... in fine...ajungem incet incet la cuvintele lui Bostorgai, cele referitoare la plasmuirea unei zeitatzi care ne salveaza de la tristetzea existentziala...nu stiu cat de sanatos este sa palpam acest adevar, dar tare logic mai apare a fi !
Dar in fatza tristetzii existentziale, se salveaza cine poate si cum poate...ca si din fatza mortzii: indiferent cat de mult o analizezi si studiezi si din ce punct de vedere o faci...in fatza ei fiecare se descurca cum poate...parca asa spunea Cioran.
Deci ideea Inutilitatzii si a Mortzii scoate "untul" din noi si ne face sa cautam sau sa inventam in disperare Fortze Superioare care sa ne justifice Neantul...Golul...Tristetzea fara nume... :cray: ...care ne conduce prin viatza chiar si atunci cand radem cu lacrimi... :selemb:
Ella
Iata ce-am inteles eu Aneisse din postarile tale la aceasta rubrica :
A fost odata ca niciodata o fata care si-a dorit sa ajunga la ocean si a ajuns. Si-a expus epiderma la soare si-a obtinut bronzul de care avea nevoie ca sa demonstreze celor care ar fi indraznit sa nege ca ea si-a atins visul cu ochii: aruncatul cu privirea in ocean. Intoarsa acasa, turista noastra evident ca a inceput sa emita pareri despre ocean, doar ii permisese oceanului sa-i atinga picoarele. Si ce ne spune ea: oceanul nu-i deloc adanc, abia daca-mi ajungea pana la glezne ; in ocean nu exista viata, pestii sunt simple inventii, va spune cea care a vazut oceanul si n-a gasit in el decat nisip; oceanul e apa de ploaie si nu-si merita renumele. Apoi incepe fata sa se intrebe ce-a obtinut din calatoria asta si concluzioneaza: nimic, deceptie mare. Din moment ce oceanul este atat de anost, ei ii revine sarcina eroica de-al discredita, de-al scoate din circuitul turistic.
Sweety
Ella si in cazul in care gusti oceanul si vezi ca e sarat , il scuipi laugh.gif
Scaevola
[quote]Ca sa putem vb despre Dz, ar fi bine mai intai sa il cunoastem, mai mult sau mai putzin. [/quote]

Sa Il cunoastem, sigur. Mai ramane de clarificat sensul acestei 'cunoasteri'. Sa stim ce muzica asculta, ce mancare ii place, ce preferinte are in materie de fotbal ?...

[quote]Oamenii nu au avut intotdeauna aceleasi conceptzii despre Dumnezeu ; astfel in vechile religii "Atotputernicul" aparea intr-o lumina cu totul si cu totul diferita fatza de cea in care il concep crestinii, islamicii si iudaistii astazi. [/quote]

Divergente de opinie exista si in sanul celor trei religii pe care tu le-ai singularizat cu privire la felul in care Dumnezeu se manifesta fata de oameni si creatia Sa.

[quote]fapt care a starnit critica unui cunoscut discipol al lui Socrate, Xenofon care si-a exprimat dezacordul cu religia politeista din vremea aceea. [/quote]

Faci referinta probabil la Xenofon, soldat, mercenar si istoric, care a trait intr-o conjunctura istorica ce i-a permis sa fie contemporan cu Socrate. A-i acorda lui Xenofon statutul de discipol al lui Socrate, insa, ne impinge la a crede ca el a impartit aceeasi profesiune ca maestrul sau, in speta aceea de filosof. Ceea ce datele istorice ne infirma. Mai cuminte si mai in concordanta cu informatiile detinute ar fi sa-l plasam pe Xenofon intr-un grup nevinovat de admiratori ai lui Socrate, fapt atestat si de cateva din scrierile sale - singurele documente antice din acea vreme ce urmaresc desfasurarea dialogului sub obladuirea metodei socratice in afara de, bineinteles, Dialogurile scrise de Platon.

[quote]Dupa Xenofon Dumnezeu ar fi trebuit sa fie perfect, indivizibil, nemiscat si neschimbator. [/quote]

Ar fi interesant sa ne impartasesti si sursa acestei informatii. Dupa umila mea pregatire, primul care a enuntat aceasta exigenta cu privire le fiinta suprema a fost Xenofanes din Colofon (570-480 i.Hr.), poet satiric si critic religios. El a denuntat, intr-adevar, practica politeista si viziunea antropomorfa a zeilor vremurilor sale.

[quote]pana acum , filosofi din toate timpurile i-au atribuit lui Dumnezeu caracteristici specifice lumii careia ii apartzine, dar pe care noi, oamenii apartenentzi la lumea simtzurilor nu le intzelegem.[/quote]

Filosofii din toate timpurile nu erau si ei "apartenentzi la lumea simtzurilor" ?

[quote]o cauza nu poate fi propria sa cauza si ca toate cauzele si efectele care le corespund au la baza o prima cauza (ok, si prima cauza aia n-ar trebui sa aiba shi ea o cauza? Rolling Eyes )[/quote

He he, pai daca e prima...

[quote]Iata deci ca daca il cautzi pe Dumnezeu in filosofie , n-ai sa il gasesti...so....pana la urma conteaza daca vrei sau nu sa crezi, daca ai sau nu nevoie de El....singurul loc in care potzi sa-l cautzi si probabil sa-l gasesti pe Dumnezeu este in propriul eu.[/quote]

In acest caz Dumnezeu nu ar avea decat valabilitate subiectiva, ceea ce I-ar reduce drastic din maretie. 'A crede in Dumnezeu' si, prin aditie, 'a crede ca crezi' implica mult mai mult decat simpla acceptare a unei stari conditionate, asa cum ai afirmat tu, de conjunctura sau nevoi. Cand iti afirmi credinta in existenta lui Dumnezeu, admiti permanenta Sa in orice conditii, facand caz de panenteismul cauzei supreme si al Creatorului omnipotent. Daca Dumnezeu s-ar manifesta la nivel subiectiv asa cum zici tu, atunci eu (un eu impersonal) nu as mai putea emite nici o pretentie la viata de apoi sau la mantuirea sufletului meu, in conditiile in care o simpla refutare a 'dumnezeului launtric' ar duce la nici mai mult nici mai putin decat la 'vidul de Dumnezeu'.

Incearca sa intelegi ca intentia mea nu e aceea de a parasi campul subiectiv al lumii ca experienta posibila, fiindca, in primul rand, asa ceva nu e posibil si, in al doilea rand, nu e nici cuminte. Nu imi arog dreptul de a ma amesteca in credintele tale cu scopul de a sterge pe jos cu ele, mai ales in notiuni extrem de delicate ca natura divina sau nu. Ceea ce vreau sa scot in evidenta e metoda cu care o astfel de problema se abordeaza si se explica, mai ales in raport cu pareri contrarii. Oprindu-ne la existenta lui Dumnezeu, vreau sa imi arat ca acceptarea Sa se vrea mai mult decat o simpla aplecare meditativa inspre sinele interior - se vrea forma unei directii clare si asumate. Credinciosul trebuie sa vrea ca Dumnezeu sa depaseasca granitele propriei sale fiinte si sa capete dimensiunile cosmice pe care le merita, omul religios nu e religios decat daca dumnezeul pe care il martriseste ca experienta subiectiva este o realitate obiectiva, transcendenta, "all pervasive", cum spun englezii. Credinta in Dumnezeu, asadar, implica intr-o anume masura si putina aroganta.
adymacsut
Scuze ca intru in discutie.Filosofia este dragoste de intelepcinune si am putea spune ca Dumnezeu este Inteleptul Suprem care a creat lumea si implicit ne-a creat si pe noi oamenii dupa chipul si asemanarea lui
Anne
Dumnezeu este Inteleptul Suprem care a creat lumea si implicit ne-a creat si pe noi oamenii dupa chipul si asemanarea lui


admir oamenii cu credinta, ii admir pentru ca pot face ceva ce eu nu mai sunt capabila sa inghit .. as vrea si eu sa cred ..
mi se pare atat de naive orice abordare si orice argument religios,ceva acceptat asemeni unei carti al carei titlu spune ca e o carte de pescuit .. traim cu ideea ca avem o carte de pescuit smile.gif dar daca ne-am da cu totii silinta si am vrea sa vedem ce este cu adevarat .. daca i-am da jos coperta am vedea ca este o carte de matematica.
adymacsut
Si aunci ce faci?Credinta este un mister care este trait si nu poate fi explicat.
maybe
varianta: crezi sau nu crezi

cel care crede nu cerceteaza

celalalt, se va indoi la un moment dat si de big bang
adymacsut
Nu este chiar asa - si cei care cred au probleme,au zbateri.Sunt si oameni care au credinta atavica de tip primitiv.Crezi in mod rational,te intrebi de ce ai probleme,vrei sa afil care este telul sau in viata,sa descopei eul tau spiritual.
maybe
ok, vor fi din ce in ce mai putini in prima "tabara"
adymacsut
:?: Ce vrei sa spui maybe?Ca treci la agnostici?
maybe
smile.gif pana acum unde eram? tongue.gif

dupa parerea ta, desigur :wink:
adymacsut
Nu vreau sa ma pronunt - banuiesc ca esti sceptica!
maybe
era retorica fata, nici io nu mai stiu pe unde sunt :wink:
myself
dintre toti filosofi astia mai cunoscuti oare care credeau in D-zeu si care nu?...cine poate sa explice un pic>
de ex einstein credea in D-zeu?
ma gandesc ca nici un filosof care se respecta nu poate fi de acord cu existenta lui D-zeu. sau nu? :roll:
Boztorgai
(myself)
dintre toti filosofi astia mai cunoscuti oare care credeau in D-zeu si care nu?...cine poate sa explice un pic>
de ex einstein credea in D-zeu?
ma gandesc ca nici un filosof care se respecta nu poate fi de acord cu existenta lui D-zeu. sau nu? :roll:


Einstein nu a fost filozof, ci om de stiinta. Filozofia nu este o stiinta in sens modern, asa cum este istoria, sau biologia, sau sociologia, sau fizica, etc.
Einstein nu credea in dumnezeul iudaismului, si a infierat adesea in declaratiile sale dogma unui dumnezeu personal ca acela din iudaism, isla si crestinism. Pentru el religiozitatea se reducea la o forma de admiratia pentru modul de manifestare a naturii. Religia lui poate fi considerata o forma de panteism, desi e discutabil daca chiar adera la un veritabil sistem panteist.
Cea mai mare parte a filozofilor au fost credinciosi. Nu ai sa gasesti in istorie atei veritabili decat extrem de putini. Filozofia ca o arie de activitate intelectuala umana ce impartaseste obiectul sau de studiu cu religia (anume problemele fundamentale), nu avea cum sa fie prea departe de religie, de aceea filozofia a fost practic prea multe secole o activitate al carui scop era sa justifice intr-o alta forma dogmele religiei.
Filozofii au fost credinciosi, sau s-au declarat credinciosi, nu numai din aceasta pricina! Mai este si faptul ca afirmatiile religiei au fost prea multa vreme impuse cu forta bruta, prin teroare si violenta. Multi filozofi au picat victime acestei tendinte agresive a religiei . . . si ce e mai trist, este ca filozofia insasi a fost victima acesteia, caci o lunga vreme ea a fost interzisa. Iar cand a fost permisa, a fost permisa DOAR pentru a sprijini religia, dogmele sale.
Oamenii de stiinta au fost in marea lor majoritate, in covarsitoarea lor majoritate, credinciosi. Sau s-au declarat asa. Asta de frica, insa nu numai; intr-un mediu impregnat de viziunea religioasa, nu poti sa scapi din lanturile mentale care iti sunt puse de la cea mai frageda varsta. Presiunea pe care societatea o exercita pentru a incuraja conformismul, este imensa, si explica faptul ca si azi, majoritatea oamenilor (si o mare parte dintre oamenii de stiinta) sunt credinciosi, si nu orice fel de credinciosi, ci credinciosi in zeii culturii majoritare in care s-au nascut.
Religia deriva din mecanisme cognitive necesare vietii sociale. Mecanisme care au fost selectate natural timp de milioane de ani, de cand oamenii traiesc in grupuri organizate din ce in ce mai sofisticat. Astfel, in mod sigur a aparut si exista un substrat biologic al acestor mecanisme, care serveste, vedem foarte bine si azi, si religia, pentru ca acest tip de procese mentale au un avantaj adaptativ cert.
kdo
Uitati ce cred eu: Cred ca ratiunea uman cel putin cea cu care operam in momentul de fata e total depasita de problema asta. Din moment ce exista atatea cai de a demonstra ca dumnezeu exista si inca atatea cai de a demonstra ca nu exista inseamna ca nu e valida metoda cu care incercam sa abordam problema.
Legat de legea cauzalitatii: orice cauza are un efect, iar orice efect reprezinta o noua cauza. Incepand de la singura lege valida atribuita existentei lumii acesteia, chiar si legea asta neaga existenta lumii, a universului sau cel putin a lumii asa cum si-o imagineaza omul. Universul = tot ce e materie. Atunci vidul (lipsa materiei) ce mai e? Stim ca exista, am gasit conceptul de "vid" dar il excludem din univers?
Insusi legea cauzalitatii ne depaseste: daca lumea a fost creata de doamne doamne, atunci cine l-a creat pe doamne doamne, iar cine l-a creat pe creatorul lui... ne depaseste pentru ca nu avem capacitatea sa vedem TOTUL ci doar ceea ce descoperim pe cale senozoriala sau prin gandire (care si ea e limitata!). Pe tema dumnezeu nu putem de cat sa o bajbaim din colo in coace..
parerea mea smile.gif
Aneisse
eeeeeei la aceeasi concluzie am ajuns si eu adica ...palavragim pe aici cam degeaba...habar n-avem si n-o sa aflam decat dupa ce murim sau niciodata pt ca daca dz nu exista (sau macar viata de dupa moarte), n-o sa mai constientizam :wink:
V.Vicos
Dumnezeu e văzut din unghiuri diferite. Un penticostal îndoctrinat nu va fi de acord de pildă cu Heraclit. Filosoful din Efes vedea acest ZEU SUPREM în LOGOS , deci Heraclit vedea D-zeu=LOGOS.
Spinoza îmi întăreşte şi mai mult ideea că acest zeu e-n noi.
De ce apar crevase când vine vorba de un zeu suprem ? nu zicea bine Aristotel: Ceva etern are un grad mai ridicat de perfecţiune decât ceva creat!!!
haurica
(adymacsut)
Scuze ca intru in discutie.Filosofia este dragoste de intelepcinune si am putea spune ca Dumnezeu este Inteleptul Suprem care a creat lumea si implicit ne-a creat si pe noi oamenii dupa chipul si asemanarea lui


ce dragoste de inteleciune? tu crezi ca esti filosof si atunci te poti declara indragostit de aberatii, pardon de filosofie dar cum imi poti tu raspunde la anumite intrebari?
dumnezeu? nu a facut nimic pt ca el nu exista...chiar crezi tot ce se manaca? sau asa sunt filosofii?

serios acum oamenii in general sunt foarte usor de manipulat...exemplul il am chiar in fata si din cauza asta biserica si religia au facut ce au vrut din ei!
adymacsut
Filosofia religiei isi propune sa argumenteze existenta lui Dumnezeu.
Este o stiinta care pune intrebari de genul daca Dumnezeu este bun atunci de ce ingaduie raul?
Exista puncte de vedere divergente:
- filosofii incearca sa argumenteze existenta lui Dumnezeu,
- teologii pornesc de la Revelatie adica ei considera ca Dumnezeu uxista ca atare si nu poate fi demonstrat.
Cel care a pus bazele argumentarii existentei lui Dumnezeu este sfantul catolic Thomas D`Aquino.
adymacsut
Mai este cineva pe acest forum?
colorado
Un teolog, un filosof, un ganditor, chiar daca ajunge in fata lui Dumnezeu, va incepe sa argumenteze. El nu il va vedea pe Dumenezeu. Pentru a putea vedea ai nevoie de tacere, nu de argumente; ai nevoie de iubire nu de logica. Ai nevoie de o stare a mintii in care gandurile sa nu mai existe si in care oglinda mintii sa nu mai reflecte nimic, sa ramana absolut pura. In acea tacere, in acea puritate in care nu se mai reflecta nimic, il vei putea vedea pe Dumnezeu. Si il vei vedea oriunde te-ai afla, deoarece Dumnezeu nu este o persoana, ci o prezenta.
blondu_ben
"Daca EL este bun atunci de ce ingaduie raul?" ... Hmm, pentru noi, muritorii de rand raul si binele zic ca sunt putin diferite de ceea ce intelege EL prin rau si bun. Probabil ca pentru EL notiunile astea doua se intrepatrund intr-o masura mai mare sau mai mica. Sau, probabil io vorbesc ca sa ma aflu-n treaba, pentru ca EL nu are cum sa fie masurat, analizat, introspectat, ca un pacient pe sofaua unui pshiholog ... e prea mult pentru noi ca sa-l intelegem si vorba cuiva de-aici, vorbim degeaba! rabbi.gif mai bine sa facem ce stim noi mai bine, adica sa pacatuim! grin.gif
This is a "lo-fi" version of our main content. To view the full version with more information, formatting and images, please click here.
Invision Power Board © 2001-2019 Invision Power Services, Inc.
Ziare : Anunturi : Reviste : Jocuri online in tehnologie flash : Radio online din romania si pe genuri muzicale, manele, populara, dance, petrecere, tehno